duminică, 11 ianuarie 2015

Rococo uman sau divino-uman, "bisericesc" sau "laic", oricum "mântuibil"...

Dacă respingi cu consecvenţă (în mod practic, că teoretic sunt toate bune şi frumoase şi relativizate ca să fie "bine" pentru toată lumea) sau mai bine zis cu încăpăţânare (pentru că e nevoie să fii articulat ca să fii consecvent, altfel e doar încăpăţânare) mijloacele umane de cunoaştere, raţiunea, ştiinţa...aş pune aici (asumându-mi riscurile de rigoare) şi empatia, atunci eu nu cred că te afli deasupra lor devreme ce încă ai o problemă cu ele (a le cunoaşte limitele nu înseamnă a le respinge, ci dimpotrivă înseamnă a şti să le foloseşti la potenţial maxim), ci mai degrabă te afli dedesubt, într-un primitivism feroce. Poate nu îţi dai seama, de cele mai multe ori nu-ţi dai seama, pentru că nimeni nu se mai declară, în mod asumat, primitiv astăzi pentru că e "de prost gust". În orice caz nu te afli pe teritoriul "transcendentului", ci în zona amorfă şi echivocă şi "nespecifică" şi demenţială a astrologiei, alchimiei, medicinei practicate de vraci, că nu-i poţi numi medici, şi poate în destule cazuri chiar a închinării la idoli devreme ce faci din Dumnezeu un zeu. Numai zeii vor şi aşteaptă şi "trăiesc" cu "observanţă". Dumnezeu, dacă există sau dacă "este", atunci s-ar putea să fie, vorba lui Steinhardt, un moşneguţ simpatic şi fără fiţe, care te aşteaptă cu braţele deschise pe o pajişte cu pisici cu fundiţă la gât şi unde răsună nişte menuete de Mozart. V-aţi "greţălit"? De ce? Vă vine să întrebaţi cum rămâne cu cele nouă ceruri? Cum rămâne cu legea, prorocii, judecata de apoi, transcendentul, lumina necreată, diavolul, vămile văzduhului? Sunteţi încruntaţi? Luaţi o ţuică mică sau o cafea cu lapte sau un ceai! Vă sfidez inteligenţa? Şi mie secolul ăsta "ciupercar" şi "new-age-ist" şi "cool" şi "antiempatic" şi "miserupist" şi "structuralist" (culmea!) şi "mecanic" şi "funcţionăresc-contabil" şi "dezautentificator" (suspiciunea noastră continuă e semnul clar al halului de degradare în care am ajuns cu toţii), ca un "cântec al copiilor morţi" (Kindertotenlieder - Mahler), acest secol în care am intrat îmi sfidează tot ce mai am autentic şi "sfânt" şi "cu-minte" ("înţelept") şi bun şi frumos în mine. "Relativitatea" poate fi folosită la modul ipocrit de către unii pentru a profana tot ceea ce nu înţeleg. Întrebaţi-vă totuşi de ce vor să înveţe şi chinezii (şi sunt mulţi prin conservatoarele din vest...) să cânte lucrarea următoare. Eu dacă aş auzi pe pajiştea aia a lui Steinhardt aşa ceva cred că...cred că...cred că...........aş învia (ca să nu spun "muri" că nu merge...) de fericire. Wishful thinking? Aşa şi? Aveţi ceva mai bun să-mi oferiţi? Vreo "experienţă afară din sine"? There is a limited amount of bullshit I can take! Fiţi realişti! Poţi să te minţi singur, te poţi şi consola singur şi nu e neapărat rău, dar nu poţi scăpa de tine însuţi şi nici nu vrei asta cu adevărat (pentru că atunci te-ai sinucide şi ai ajunge cel mai rapid înapoi în ce "linişte primordială" amorfă şi indistinctă şi impersonală vrei tu, so cut the crap!), doar vrei să îţi manifeşti sinele mai subtil ca să te situezi "deasupra"...Deasupra prostituatelor, "vameşilor", rockerilor, maneliştilor, "mulţimii credincioşilor", ateilor, budiştilor, americanilor, musulmanilor, femeilor, bărbaţilor, homosexualilor, criminalilor, proştilor, ignoranţilor, politicienilor (Wanna face the truth? You helped them get their positions and now you let them do what ever they please! You are always a big part of every problem you have!), clericilor, intelectualilor (care numa' "despică firul în patru" toată ziua în loc să "muncească", nişte "pierde-vară" cu cărţile în mână când "ţara arde"!), snobilor, funcţionarilor, derbedeilor, bădăranilor, tinerilor, bătrânilor...Hai gata cu prostiile şi "jmecheriile" şi "schepsisurile" şi "detaşările obiective" de doi lei jumate! Mâna sus cine "empatizează" cu asta şi nu vrea să moară (Şeherezada care nu poate fi ucisă pentru că ştie să spună poveşti?...) pentru că vrea să o mai poată auzi de câte ori vrea împreună cu cine vrea (fiţi "egoişti"!) :