Pentru Basescu, cu dedicatie, "fara numar"...de ordine (ca nu sunt facut in serie in laboratorul comunist, sunt un "accident nefericit" in Romania post-decembrista, cu mine nu le-a iesit chiar cum ar fi vrut)!!!

De ce m-am suparat eu pe Basescu...si de ce "am luat-o personal", dincolo de problemele "generale": pentru faptul ca m-a trimis afara din tara mea...atunci la emisiunea de pe TVR1 din vara lui 2010 m-am suparat "personal" pe Basescu! Strigam catre ecranul de la televizor de unul singur: Pe cine pizda lu' ma-ta trimiti tu afara din tara lui!? Cui ii spui tu: daca nu-ti convine in Romania, pleaca!? Cui!? Unuia care a fost printre "olimpicii" acestei tari, cu premiul I la pian, si care e indeajuns de "fraier", "ratat", "neserios" (spre deosebire de majoritatea covarsitoare a "olimpicilor"), cu sau fara ghilimele, incat sa vrea, de exemplu, ca IN PROPRIA LUI TARA sa castige sume de rahat, sa ii fie frica de spitale si de incompetenta care costa vieti, sa ii fie frica pe viitor de rezultatele "educatiei" in Romania, sa nu aiba pretentii de la viata de genul "concediu la Viena sau in Hawai", sa poata fi fericit cu rucsacul in spate, la cort, pe malul Lacului Bucura din Muntii Retezat! NU mi se pare normal sa castig cum castig prin urmare sunt solidar cu protestele din strada! Consider ca sunt SUPRACALIFICAT pentru cat de putin pot castiga in acest moment in Romania din calificarea mea ca pianist, asa bine sau prost cum stiu io sa cant la pian sau la "clapa" (keyboard)! DAR.......partea asta general valabila cu oameni incompetenti care castiga de "n" ori mai mult decat cei care se pricep cu adevarat la ceva si atatea alte probleme generale fara numar...toata partea asta a rahatului general in care este Romania  mi-am asumat-o, cel putin pana la punctul la care imi puteam eu imagina raul in Romania...adica nu mi-am facut sperante ca va fi vreodata bine in Romania...istoria, cu mici exceptii ale unor perioade cu intindere sub un secol, confirma din plin ca aici nu e un loc sortit sa aiba parte nu neaparat de "tot binele din lume" dar macar de un fel de "normalitate" a vietii...INSA CEEA CE MA SUPARA "PERSONAL" IN MOD DIRECT ESTE TUPEUL CU CARE SUNT TRIMIS AFARA DIN TARA MEA IN CARE ORICUM NUUUU SE TRAIESTE BINEEEEEE!!!!!!! Da' daca vreau sa stau aici si inca sa mai si incerc sa fac ceva, ce pot, cat pot, cat vreau, cat ma lasa inima, CE ARE!? A????? UITE ASA VREAU IO!!! ASA VREA MUSCHIUL MEU!!! Si inca muschiul meu vrea si sa protesteze...si inca fara sa-mi dai tu voie...ca NU E NORMAL SA DECIZI TU cine are voie "legal" sa protesteze! Poate mie imi place Romania...poate asa sunt io mai "hipersensibil" si nu pot sta departe de prietenii mei, de familia mea...de peisajele pe care le-am vazut de cand m-am nascut! Poate io nu vreau sa merg la munte "in genere", ca atunci imi fac cat de curand o "holo-punte" unde reproduc orice tip de relief si climat! Poate de aceea nu ma satisface sa merg la munte "in genere" in Alpi, Anzi, etc...Poate eu vreau sa ma bucur de muntii MEI...astia de aicea o taruca mai incolo de Ampoita! Poate eu, spre deosebire de tine, "animal de laborator comunist", poate eu am gusturi nu asa..."in genere"...ca tine (asa cum nu vorbesc numa' asa..."in general"...cu argumente in cel mai bun caz logice...dar stupide in context)...poate eu am gusturi SPECIFICE mie...si ganduri SPECIFICE mie...stii ?! Poate unii mai au un picut de personalitate...nu ceva de speriat...nu gen mari oameni de cultura...nici vorba...dar asa un picut...ca la tara la "Rio del Alba Iulia"...Poate eu imi mai gasesc si regasesc din cand in cand "acel ceva" care ma face unic! Se poate !? Imi dati voie, domnule Basescu ?! As putea sa-mi iubesc tara in felul meu ala minimal de..."ciumpalac"...fara sa ai tupeul jegos sa ma trimiti "politicos" afara !?

Let's not forget that I love John Lennon very much...

John Lennon: God is a concept by which we measure our pain.
Ovidiu Pârjol: God is the only way we can redeem our pain. If not, pain would be an aberation in this "perfect" universe...
A human being can only suffer a limited amount of pain. But sometimes a human being can endure much more, in defiance of any reasonable limit...I think this can only happen if there is a God to redeem everything...I think that if someone can understand, for example (http://memorialul-durerii.blogspot.com/), the suffering of the anti-communists in Romania...well...as I already said, God is my "limit"...I can only conclude that a "normal" human, without faith in something or someone who can redeem, can't endure so much pain...I can't assume the world to exist without God anymore...I did this so many times...but now...I discover that I can't do it anymore...I don't understand why...pain is not a concept as God is not a concept...not for me...not anymore...God is my "limit"...God is my "delusion"...God is my "aberation"...God is the most "unnatural" (you "easy" nature defenders, always very well justified...) thing inside me...I want to be unnatural...yes, I WANT to defy this "cold" universe with music...with a God who might not exist...yes with this God I defy the world...

Nothing of which exists doesn't matter in the end, what really matters is what you WANT to imagine and what you WANT to exist...

If music exists, God exists...and He is as close and "personal" and intimate to me as is, for instance, the second theme from the first movement of the first Brahms Op. 120 viola and piano sonata, or the fourth variation from the third movement of the second Op. 120 sonata...or...or...or...I can't imagine otherwise...God is my "limit"...there is something above us all, and it's not only some fucked up extraterrestrial (that too), but music...God...music...without music everything is just chemistry...yes, we can understand quantum mechanics...but when you love music and music loves you back...that is BEYOND ANY UNIVERSE whatsoever, beyond any reason to be...

Hypocrisy "reinforced"!

Oricum tot ceea ce fac e vanitate. Prin urmare îmi apare cu atât mai hilar să încerc să fac lucrurile să pară altfel. Celibidache...Bruckner...starea „fără timp”...muzica, mod de existență al universului...totul este vibrație...atomii stau așezați, se ordonează după vibrație...Ideea lui Cioran că muzica este universul, iar universul doar o oglindă a muzicii...universul fără sens atâta timp cât nu ar exista muzica...toate astea capătă din ce în ce mai mult sens până și în fizică (String Theory)...Universul există datorită muzicii...totul se poate traduce în frecvențe...Ce frumos pare...dar ce sec în același timp...parcă în loc să văd Simfonia 9 a lui Beethoven văd intestine...Nu înțeleg de ce sunt așa de sceptic cu știința...de ce am tot timpul senzația inexplicabilă că știința nu va reuși niciodată să dea anumite răspunsuri...deși nu pot argumenta...nu pot arăta failibilitatea științei decât raportat la un timp anume, un timp dat...dar NU în sens absolut...în sens absolut există o infinitate de argumente în favoarea științei...în favoarea unui progres științific nelimitat...și totuși îmi este așa de greu să mă las doar pe mâna inteligenței, a bunului simț elementar, a logicii...Îmi place foarte mult cum explică Celi diferența dintre repetiție și concert...dintre încercarea rațiunii de a ordona la repetiție...și despre momentul când „se întâmplă” muzica...este dincolo de rațiune...dincolo de orice definire posibilă...Zice pe de o parte că muzica nu e posibilă fără ordine...dar spune apoi că muzica e dincolo de ordine...că nu are legătură cu logica...și mai spune că în început este sfârșitul și în sfârșit începutul...ASTA ÎNSEAMNĂ SENS! ASTA ÎNSEAMNĂ MUZICĂ! Nimic nu se întâmplă doar așa, la hazard...Și mai spune că în momentul când trăiești experiența muzicii cu adevărat, ești deodată incredibil de activ și incredibil de pasiv...nu „faci” nimic, ci „lași” să evolueze, să se „întâmple”...așa e...parcă ești tu cel care cântă, și în același timp parcă nu cânți tu...parcă preia cineva controlul...Dacă știu ceva apăi știu că eu fără muzică nu aș putea trăi...orice ar fi...orice mi-ar zice cineva cum că există viață fără muzică eu nu pot crede...pentru mine viața = muzica...altfel, orice altceva e degeaba...universul e degeaba fără muzică...